Senatul României a continuat să plătească indemnizații pentru limită de vârstă către doi foști senatori după decesul acestora, arată un raport al Curții de Conturi datat 14 august 2026. Auditorii au constatat plăți necuvenite în valoare totală de 11.886 de lei, bani pentru care instituția nu inițiase demersuri de recuperare până la momentul auditului.
Documentul este un raport de audit financiar asupra situațiilor financiare centralizate ale Senatului pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2024. Curtea de Conturi a formulat o „opinie cu rezerve”, deși motivul principal al rezervei privește imposibilitatea auditorilor de a obține probe suficiente privind două institute finanțate prin bugetul Senatului, nu plata către foștii senatori decedați.
11.886 de lei plătiți după decesul a doi foști senatori
Constatarea apare explicit în secțiunea „Alte aspecte” a raportului.
Curtea de Conturi arată că Senatul nu recuperase suma totală de 11.886 de lei, acordată necuvenit unor foști senatori după data decesului acestora, sub forma indemnizațiilor pentru limită de vârstă. Mai mult, sumele respective nici nu fuseseră înregistrate în contabilitate drept debite care trebuiau recuperate.
Auditorii precizează:
„În anul 2024, au fost efectuate plăți reprezentând indemnizații pentru limită de vârstă către doi foști senatori, decedați, în valoare totală de 11.886 lei.”
Potrivit raportului, dreptul la această indemnizație încetează la data decesului titularului. Dacă sunt efectuate plăți ulterior, banii trebuie înregistrați drept debite și recuperați de la moștenitorii de drept.
Senatul nu avea o bază de date actualizată lunar privind beneficiarii
Raportul explică și cum a fost posibilă situația.
Potrivit Curții de Conturi, cauza abaterii a fost „lipsa unei baze de date actualizate lunar a beneficiarilor de indemnizații pentru limită de vârstă”, în contextul în care Senatul nu încheiase un protocol de colaborare cu instituțiile care dețin asemenea informații, printre care Direcția pentru Evidența Persoanelor și Casa Națională de Pensii Publice.
Cu alte cuvinte, mecanismul administrativ utilizat de Senat nu permitea actualizarea suficient de rapidă a situației beneficiarilor.
Curtea califică explicit cele 11.886 de lei drept „plăți nelegale”, cu impact asupra execuției bugetare și asupra cheltuielilor raportate de instituție.
Curtea de Conturi cere verificarea întregii perioade de prescripție
Poate cea mai importantă parte a documentului privește însă ce urmează.
Curtea de Conturi nu solicită Senatului doar recuperarea celor 11.886 de lei deja identificați, ci recomandă extinderea verificărilor asupra întregii perioade de prescripție, tocmai pentru a determina dacă au existat și alte cazuri similare.
Senatul trebuie să identifice eventualele situații suplimentare, să stabilească întinderea prejudiciului, să înregistreze debitele și să urmărească recuperarea banilor, inclusiv a dobânzilor și penalităților aferente. Termenul stabilit pentru implementarea recomandării este 15 septembrie 2026.
Așadar, suma de 11.886 de lei reprezintă valoarea neregulilor deja identificate în cadrul auditului, nu neapărat valoarea finală care ar putea rezulta în urma verificării perioadei anterioare.
Senatul a început recuperarea banilor abia în timpul auditului
Documentul Curții de Conturi mai arată că, până la constatarea auditorilor, debitul nu fusese evidențiat în contabilitate și nu fuseseră întreprinse demersuri pentru recuperarea sumelor.
Abia în timpul misiunii de audit, Senatul a început remedierea situației: sumele au fost trecute în contabilitate drept debite de recuperat, iar moștenitorilor foștilor senatori le-au fost transmise notificări pentru restituirea banilor.
Raportul nu indică, în paginile analizate, identitatea celor doi foști senatori.
Alte probleme găsite la Senat
Auditul scoate la iveală și o serie de deficiențe administrative.
Curtea de Conturi constată că documentația sistemului de control intern managerial nu era complet actualizată după reorganizarea instituției. De asemenea, din 169 de activități pentru care trebuie elaborate proceduri, numai 162 erau acoperite prin proceduri documentate, iar Senatul nu avea un registru centralizat pentru evidența și monitorizarea acestora.
Mai mult, la nivelul Serviciilor Senatului nu exista un plan de continuitate a activității, document destinat pregătirii instituției pentru situații care pot provoca întreruperea funcționării.
Curtea a constatat și deficiențe privind auditul public intern, apreciind că acestea creează un risc de diminuare a eficienței auditului și a capacității instituției de a identifica și corecta problemele de management și control.
De ce Curtea de Conturi a dat „opinie cu rezerve”
Raportul conține însă o distincție importantă.
Curtea de Conturi precizează că situațiile financiare ale Senatului prezintă, în ansamblu, „o imagine reală și fidelă”, cu excepția aspectelor care au determinat formularea opiniei cu rezerve.
Iar rezerva nu a fost provocată de cei 11.886 de lei.
Situațiile centralizate ale Senatului includ și informațiile financiare ale Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și ale Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Cele două instituții nu se află însă explicit în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Senatului, astfel încât auditorii nu au putut extinde procedurile și obține probe suficiente și adecvate asupra informațiilor acestora. Această limitare a ariei auditului a determinat opinia cu rezerve.
Raportul final a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 726 din 30 iulie 2026 și poartă data de 14 august 2026.
Curtea cere acum să se afle dacă au mai existat asemenea plăți
Dincolo de valoarea relativ redusă a sumei identificate, problema scoasă la iveală de audit este una de control administrativ: Senatul a continuat să vireze bani publici unor beneficiari după deces și nu a identificat singur plățile pentru a le recupera.
Testul important vine acum. Recomandarea Curții obligă practic instituția să privească în urmă, pe întreaga perioadă de prescripție, pentru a stabili dacă cei doi foști senatori reprezintă cazuri izolate sau dacă mecanismul defectuos a produs și alte plăți necuvenite.
Termenul indicat de Curtea de Conturi pentru remediere este 15 septembrie 2026.
C24 News România 
Lasă un comentariu