,

SURSE: Ilie Bolojan, chemat ca martor la DNA în dosarul Fănel Bogoș

Premierul interimar Ilie Bolojan ar fi fost contactat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și chemat să dea declarații în calitate de martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogoș, potrivit unor surse citate de…

Premierul interimar Ilie Bolojan ar fi fost contactat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și chemat să dea declarații în calitate de martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogoș, potrivit unor surse citate de Știripesurse.ro. Informația nu a fost confirmată oficial, până la ora publicării, de DNA sau de reprezentanții premierului. Chemarea ca martor nu presupune formularea unei acuzații penale.


Bolojan ar urma să fie audiat în această săptămână

Ilie Bolojan ar fi fost înștiințat telefonic că este așteptat la audieri, cel mai probabil în cursul acestei săptămâni, conform informațiilor publicate miercuri de Știripesurse.ro.

Premierul ar urma să fie întrebat despre întâlnirea pe care a avut-o în 2025 cu omul de afaceri vasluian Fănel Bogoș, administratorul grupului avicol Vanbet.

Bolojan ar fi citat ca martor, nu ca suspect. În această calitate, el poate oferi informații despre modul în care a fost organizată audiența, participanții la discuție, solicitările formulate de omul de afaceri și eventualele măsuri luate ulterior.

DNA nu a anunțat oficial audierea lui Ilie Bolojan și nu i-a atribuit acestuia vreo calitate procesuală în comunicatul din 25 august.

Premierul spunea cu câteva ore înainte că nu fusese chemat

Marți seara, într-un interviu acordat Digi24, Ilie Bolojan a fost întrebat direct dacă fusese convocat de procurori. Premierul a răspuns că nu, admițând însă că o audiere ulterioară era posibilă deoarece avusese contact cu una dintre persoanele care apar în dosar.

Bolojan a confirmat că Fănel Bogoș a ajuns în biroul său, dar a susținut că nu cunoștea intențiile omului de afaceri și nici problemele acestuia cu autoritățile sanitar-veterinare.

Premierul a respins și posibilitatea ca accesul la biroul său să fi fost condiționat de plata unor sume de bani.

Dacă informația privind convocarea se confirmă, contactarea lui Bolojan de către procurori ar fi avut loc după interviul acordat de acesta.

Cristina Trăilă, urmărită penal și demisionară din Guvern

Extinderea anchetei la nivelul Secretariatului General al Guvernului a fost confirmată oficial marți, când DNA a anunțat urmărirea penală a Cristinei Trăilă.

Fosta deputată PNL ocupa funcția de secretar general adjunct al Guvernului. Ea este suspectată de complicitate la folosirea influenței ori autorității pentru obținerea unor foloase necuvenite.

Miercuri, după o discuție cu Ilie Bolojan, Cristina Trăilă și-a anunțat demisia. Aceasta a susținut că este nevinovată și că scandalul este folosit pentru afectarea imaginii premierului, a Guvernului și a PNL.

Demisia este o decizie administrativă și politică. Ea nu reprezintă o recunoaștere a acuzațiilor.

Ce susțin procurorii DNA

Potrivit comunicatului oficial, în perioada 3–4 noiembrie 2025, Cristina Trăilă l-ar fi sprijinit pe Mihai Barbu, la acel moment lider PNL Vaslui și trezorier al partidului, în exercitarea influenței asupra conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Scopul presupusei intervenții ar fi fost înlocuirea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de Fănel Bogoș.

Procurorii susțin că omul de afaceri urmărea mai multe avantaje pentru compania sa:

  • aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ trei milioane de euro;
  • diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare;
  • schimbarea conducerii DSVSA Vaslui.

Cristina Trăilă beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar începerea urmăririi penale față de o persoană nu echivalează cu stabilirea vinovăției.

Cum a ajuns Fănel Bogoș în biroul premierului

Fănel Bogoș solicitase despăgubiri după neutralizarea a peste 230.000 de păsări, în urma apariției unui focar de salmoneloză la una dintre fermele administrate de acesta.

DSVSA Vaslui a respins cererea de despăgubire și a aplicat sancțiuni, considerând că firma avea o parte din responsabilitate. Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri ar fi apelat ulterior la mai multe persoane care pretindeau că au influență politică sau administrativă.

Mihai Barbu este cel care ar fi cerut audiența și l-ar fi dus pe Bogoș la întâlnirea cu Ilie Bolojan. Barbu este cercetat sub control judiciar pentru folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii unor foloase necuvenite.

Numele lui Bolojan apare în stenograme și în declarațiile unor persoane din dosar, însă simpla menționare a unui nume într-o anchetă nu presupune implicarea într-o infracțiune.

Ce înseamnă audierea ca martor

Audierea unui demnitar ca martor este o procedură obișnuită atunci când acesta a participat la o întâlnire relevantă pentru stabilirea faptelor.

Martorul are obligația de a spune adevărul, dar nu este persoană acuzată. O eventuală schimbare a calității procesuale poate fi făcută numai pe baza probelor și trebuie comunicată oficial de procurori.

În cazul lui Bolojan, procurorii pot încerca să stabilească:

  • cine a solicitat întâlnirea cu Fănel Bogoș;
  • ce informații i-au fost prezentate premierului;
  • dacă s-a discutat despre conducerea DSVSA Vaslui;
  • dacă premierului i s-au cerut intervenții administrative;
  • ce măsuri au fost luate după întrevedere.

Până la apariția unui comunicat DNA sau a unei confirmări din partea Guvernului, informația că Ilie Bolojan a fost chemat la audieri trebuie prezentată exclusiv cu atribuirea „potrivit unor surse”.

O anchetă cu impact politic pentru PNL

Dosarul are un impact politic semnificativ deoarece implică un fost lider județean și trezorier al PNL, un fost deputat liberal ajuns în conducerea Guvernului și o întâlnire desfășurată în biroul premierului.

Audierea lui Bolojan nu ar demonstra implicarea sa în presupusele fapte de corupție. Ea arată însă că procurorii încearcă să reconstituie traseul prin care solicitările unui om de afaceri au ajuns la nivelul conducerii Executivului.

Dincolo de răspunderea penală, cazul ridică o problemă de funcționare instituțională: cum este verificat accesul persoanelor la premier și ce mecanisme împiedică transformarea audiențelor oficiale în instrumente pentru rețele de influență.

Lasă un comentariu