Risc de restricții la energie în septembrie? Ce a decis Guvernul

Guvernul a prelungit până la 30 septembrie 2026 perioada în care Transelectrica poate activa măsuri speciale pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Național. Decizia nu înseamnă că România se pregătește automat pentru pene de curent sau pentru raționalizarea energiei. Ea arată însă că autoritățile consideră că riscurile generate de secetă, consumul ridicat și producția redusă în anumite intervale nu au dispărut.

---

În cel mai sever scenariu, cadrul aprobat permite limitarea temporară și etapizată a consumului. Aceasta este însă ultima măsură dintr-o succesiune de intervenții, după folosirea rezervelor de producție, pornirea unor grupuri aflate în rezervă și reducerea exporturilor de electricitate.

Ce a decis Guvernul

Executivul a prelungit aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 603/2026, care îi oferă Transelectrica instrumente suplimentare de intervenție atunci când este amenințată siguranța sistemului energetic. Termenul inițial era 31 august, iar noul termen este 30 septembrie 2026.

Potrivit comunicatului oficial al Guvernului, măsura este preventivă și, cel mai probabil, nu va trebui aplicată. Menținerea mecanismului arată totuși că autoritățile vor să păstreze posibilitatea unei reacții rapide dacă producția și importurile nu pot acoperi consumul.

De ce luna septembrie rămâne sensibilă

Guvernul indică patru factori principali de risc: deficitul hidrologic sever de pe Dunăre, temperaturile ridicate, creșterea consumului în orele de vârf și producția redusă estimată din surse eoliene și fotovoltaice. La acestea se adaugă posibilitatea ca importurile să fie limitate în cazul unei crize energetice regionale.

Problema cea mai dificilă apare în intervalul 18:00–22:00. În aceste ore, consumul rămâne ridicat, dar producția fotovoltaică scade rapid odată cu apusul. Dacă vântul este slab, hidrocentralele produc mai puțin din cauza secetei, iar unele grupuri clasice sunt indisponibile, sistemul are nevoie de capacități care pot fi pornite și controlate la comandă.

Vulnerabilitatea nu a apărut peste noapte. În august, scăderea debitului Dunării a pus presiune asupra producției nucleare și asupra întregului mix energetic. C24 News a relatat anterior despre oprirea controlată a Reactorului 2 de la Cernavodă și despre modul în care România a încercat să acopere deficitul.

Care este ordinea măsurilor

Limitarea consumului nu este prima opțiune. Hotărârea stabilește o ordine a intervențiilor, astfel încât măsurile cu efect direct asupra consumatorilor să fie folosite numai dacă soluțiile tehnice și comerciale nu sunt suficiente.

1. Creșterea rezervelor tehnologice ale unităților de producție care pot funcționa cu un combustibil alternativ.
2. Pornirea grupurilor de producție aflate în rezervă tehnică.
3. Reducerea sau anularea capacității de interconexiune disponibile și a schimburilor programate pentru export.
4. Limitarea consumului în tranșe, numai în ultimă instanță.

Transelectrica este instituția care stabilește dacă și când trebuie aplicate efectiv aceste măsuri. Compania trebuie să informeze Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Ministerul Energiei, iar participanții la piață trebuie anunțați cu cel puțin 24 de ore înainte.

Există un risc imediat de pene de curent?

Pe baza informațiilor publicate de Guvern, nu există un anunț privind introducerea unor restricții și nici un calendar de întreruperi pentru populație. Prelungirea cadrului de intervenție este o măsură de precauție, nu dovada că limitarea consumului a devenit inevitabilă.

Totuși, decizia arată că marja de siguranță a sistemului este urmărită atent. Riscul crește atunci când mai multe probleme apar simultan: consum mare, lipsa vântului, producție hidro scăzută, indisponibilitatea unor unități mari și importuri limitate.

Într-un asemenea scenariu, este probabil ca autoritățile să încerce mai întâi să protejeze consumatorii casnici și serviciile esențiale, folosind rezervele interne și limitând exporturile. Hotărârea prezentată de Guvern nu precizează însă categoriile exacte de consumatori care ar fi afectate primele de o eventuală limitare. Orice concluzie mai categorică ar necesita un plan operațional publicat de Transelectrica.

De ce România păstrează centralele pe lignit

În aceeași ședință, Guvernul a decis menținerea temporară a unor capacități de producție pe bază de lignit de la Craiova și Turceni. România se angajase prin PNRR să scoată din exploatare, până la 31 august 2026, capacități pe lignit și huilă însumând 710 MW.

Unitățile Craiova 1 și 2 vor putea rămâne în producție până la sfârșitul trimestrului al doilea din 2027, iar grupul Turceni 5 până la sfârșitul primului trimestru din 2028. Justificarea este aceeași: seceta severă, consumul ridicat, producția regenerabilă variabilă și riscul ca importurile să nu fie suficiente într-o criză regională.

Decizia oferă sistemului capacități controlabile, dar deschide o altă discuție: costurile de producție, poluarea și respectarea angajamentelor asumate prin PNRR. Menținerea lignitului rezolvă temporar o problemă de siguranță energetică, fără să rezolve cauza structurală — lipsa unor capacități noi, flexibile și suficient de rapide pentru a echilibra producția regenerabilă.

Ce trebuie urmărit în următoarele săptămâni

Pentru populație, simpla prelungire a măsurilor nu impune nicio obligație nouă. Indicatorii importanți vor fi debitul Dunării, disponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă, producția hidro, prognoza temperaturilor și situația importurilor în intervalele de vârf.

Pentru industrie, semnalul este mai serios. La începutul lunii, mai multe companii mari au anunțat opriri temporare sau reduceri de activitate, într-un context în care autoritățile cereau diminuarea consumului. C24 News a prezentat atunci impactul crizei energetice asupra Dacia, Ford și altor mari consumatori.

Dacă luna septembrie aduce temperaturi mai moderate, o creștere a debitului Dunării și o disponibilitate mai bună a capacităților de producție, mecanismul poate rămâne doar o plasă de siguranță. Dacă însă seceta continuă, iar producția și importurile scad simultan, Transelectrica are acum baza legală pentru intervenții succesive, inclusiv pentru măsuri care pot afecta direct consumul.

Concluzie

România nu a intrat într-un regim de raționalizare a energiei, iar Guvernul afirmă că aplicarea măsurilor este puțin probabilă. Prelungirea lor până la 30 septembrie confirmă însă că sistemul energetic continuă să funcționeze cu vulnerabilități importante.

Miza reală nu este doar evitarea unei crize în această toamnă, ci construirea unei rezerve de producție suficient de flexibile pentru anii următori. Până atunci, seceta, indisponibilitatea unor centrale și dependența de importuri pot transforma fiecare perioadă de consum ridicat într-un nou test pentru sistem.