O investigație publicată de Recorder aduce în prim-plan o parte aproape necunoscută din biografia lui Lucian Pahonțu, omul care conduce Serviciul de Protecție și Pază de peste două decenii. Pe baza unor documente din Dosarul Revoluției, mărturii ale foștilor săi colegi și documente privind Mineriada, jurnaliștii susțin că actualul șef al SPP a fost ofițer al Trupelor de Securitate, iar în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 s-a aflat cu plutonul său în dispozitivul din zona Universitate–Intercontinental, unde represiunea împotriva manifestanților s-a soldat cu zeci de morți.
Investigația mai documentează prezența unității din care făcea parte Pahonțu și la intervențiile violente din Piața Universității din iunie 1990. Pahonțu nu a răspuns punctual întrebărilor Recorder, transmițând publicației că întreaga sa activitate s-a desfășurat în conformitate cu legea și cu principiile activității militare. (recorder.ro)
Ce nu apare în CV-ul șefului SPP
Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005. A traversat mandatele prezidențiale ale lui Traian Băsescu, Klaus Iohannis și, în prezent, Nicușor Dan. În 2024 a fost trecut în rezervă cu gradul de general cu patru stele, fără însă să părăsească șefia serviciului. (recorder.ro)
CV-ul său oficial descrie perioada 1987-1990 doar prin funcția de „comandant de pluton”, fără să precizeze structura în care activa.
Recorder afirmă însă, pe baza documentelor consultate, că între 1987 și 1990 Pahonțu era comandant de pluton la UM 0305 Băneasa, în cadrul Trupelor de Securitate. Din 1986, Comandamentul Trupelor de Securitate se afla în subordinea directă a Departamentului Securității Statului (DSS). (recorder.ro)
Această distincție este esențială: investigația nu susține că există o decizie CNSAS care îl declară pe Pahonțu lucrător sau colaborator al Securității. De altfel, Recorder precizează explicit că nu există în prezent o asemenea decizie CNSAS. Ceea ce documentează investigația este apartenența sa militară la Trupele de Securitate și activitatea unității în momentele-cheie din 1989 și 1990. (recorder.ro)
21 decembrie 1989: plutonul lui Pahonțu ajunge în zona baricadei
Cea mai gravă parte a investigației privește noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989.
UM 0305 fusese pusă în stare de alarmă încă din 17 decembrie, odată cu izbucnirea Revoluției la Timișoara. În 21 decembrie, după prăbușirea mitingului organizat de Nicolae Ceaușescu, forțele Ministerului de Interne, Trupele de Securitate și Armata au fost mobilizate în centrul Bucureștiului. (recorder.ro)
Documentele identificate de Recorder plasează plutonul comandat de locotenentul Lucian Pahonțu în dispozitivul de pe strada 13 Decembrie, actuala Ion Câmpineanu, în apropierea intersecției cu actualul bulevard Nicolae Bălcescu.
Mai important, existența lui Pahonțu în acel dispozitiv este confirmată chiar de propria sa declarație din Dosarul Revoluției.
Pahonțu relata că, în jurul orei 22:00, a primit ordinul de a înlocui o subunitate aflată în dispozitiv. El preciza că militarii săi au preluat scuturile, iar în fața lor se aflau unități și blindate ale Armatei care executau foc de avertisment. (recorder.ro)
Pahonțu a susținut că oamenii săi nu au avut contact cu manifestanții
În aceeași declarație, actualul șef SPP susținea că a rămas în dispozitiv până în jurul orei 02:00 și că nici el, nici militarii aflați sub comanda sa nu au intrat în contact cu protestatarii.
Aici apare una dintre contradicțiile centrale semnalate de Recorder.
Locotenent-colonelul Ion Alecu, despre care chiar Pahonțu afirmă că era comandantul dispozitivului, declara că unitățile aflate în blocajul dinspre Intercontinental au avut dificultăți în fața manifestanților și că raportase superiorilor că „rezist cu greu demonstranților”. (recorder.ro)
Un alt ofițer al UM 0305, Radu Grigoraș, a declarat pentru Recorder că unitatea a fost prezentă chiar în zona baricadei și că acolo au existat confruntări cu revoluționarii. Acesta susține că s-a deschis foc asupra manifestanților, precizând însă că unitatea sa nu ar fi consumat muniție. (recorder.ro)
Recorder subliniază astfel o distincție importantă: documentele consultate plasează fără dubiu pe Pahonțu și plutonul său în dispozitivul de represiune, dar nu demonstrează că Pahonțu personal a tras asupra manifestanților sau că a ucis ori rănit pe cineva.
48 de oameni au murit în represiunea din acea noapte
Contextul în care se afla unitatea lui Pahonțu este însă dramatic.
Potrivit datelor istorice citate de Recorder, în represiunea din noaptea de 21 spre 22 decembrie 48 de persoane au fost ucise, aproximativ 150 au fost rănite, iar 1.245 de persoane au fost bătute și arestate. (recorder.ro)
Anchetele desfășurate ulterior nu au reușit să stabilească individual responsabilitatea tuturor militarilor implicați.
Recorder citează inclusiv un raport al parchetelor militare din perioada 1990-1994, care constata că forțele participante la represiune continuau să nege folosirea armelor împotriva manifestanților, în pofida numărului de victime. (recorder.ro)
Prin urmare, participarea la dispozitiv și responsabilitatea penală individuală sunt două lucruri diferite, iar această diferență trebuie păstrată în prezentarea cazului.
Legătura cu generalul Vasile Milea
Investigația dezvăluie și un detaliu biografic important: Pahonțu era rudă cu Vasile Milea, ministrul Apărării în ultimii ani ai regimului Ceaușescu.
Potrivit unor surse din familie citate de Recorder, tatăl lui Lucian Pahonțu era văr primar cu Milea. (recorder.ro)
Radu Grigoraș susține chiar că Pahonțu și Milea s-au întâlnit în noaptea de 21 spre 22 decembrie în zona dispozitivului. Potrivit mărturiei sale, ministrul Apărării i-ar fi cerut tânărului ofițer să aibă grijă de militari și armament și să nu deschidă focul. (recorder.ro)
Pahonțu apare și în documentele despre Mineriada din iunie 1990
Investigația merge mai departe de Revoluție.
După căderea regimului Ceaușescu, Trupele de Securitate au devenit Trupele de Pază și Ordine, păstrând inițial mare parte din structura și personalul existente anterior.
UM 0305 Băneasa a fost mobilizată și pentru evacuarea Pieței Universității în dimineața de 13 iunie 1990.
Într-o declarație dată procurorilor militari, Radu Grigoraș afirmă că atât el, cât și militarii săi au lovit persoane aflate în zona corturilor. Același ofițer îl menționează explicit și pe Lucian Pahonțu printre colegii care au acționat în zona Universității pe 13 și 14 iunie. (recorder.ro)
Un fost militar din plutonul lui Pahonțu a declarat, de asemenea, că unitatea sa a rămas în dispozitivele de ordine din Piața Universității în zilele următoare. (recorder.ro)
Din nou, documentele citate de Recorder confirmă prezența și activitatea unității, dar nu permit atribuirea automată către Pahonțu a fiecărui act violent comis de membrii forțelor de ordine.
Documentele structurii sunt încă inaccesibile
Unul dintre cele mai surprinzătoare elemente ale investigației privește accesul la arhive.
Arhiva fostului Comandament al Trupelor de Securitate se află în custodia Jandarmeriei Române. Recorder afirmă că a solicitat MAI și Jandarmeriei acces la documentele privind Revoluția din 1989 și evenimentele din iunie 1990.
Solicitarea a fost refuzată.
Potrivit răspunsului primit de publicație, unele documente sunt clasificate ca secret de serviciu sau intră în categoria celor referitoare la siguranța și integritatea națională și ar putea fi consultate abia după 100 de ani, în 2089-2090. (recorder.ro)
CNSAS a transmis, la rândul său, că au existat solicitări pentru verificarea trecutului lui Pahonțu, dar procedurile de identificare și verificare a documentelor sunt complexe și de durată. (recorder.ro)
Ce spune Lucian Pahonțu
Recorder afirmă că i-a transmis șefului SPP mai multe întrebări privind trecutul său militar și participarea la evenimentele din decembrie 1989.
Pahonțu nu a răspuns punctual acuzațiilor și informațiilor prezentate de jurnaliști.
În răspunsul transmis publicației, el a susținut că activitatea sa s-a desfășurat în conformitate cu normele legale și cu principiile care guvernează activitatea militarilor, invocând loialitatea față de țară, onoarea, demnitatea și integritatea. (recorder.ro)
De la Trupele de Securitate la conducerea SPP
După 1990, Pahonțu și-a continuat ascensiunea profesională. A rămas în structurile care au devenit ulterior Jandarmeria Română, a ajuns la conducerea Brigăzii 11 Mobile București, apoi a Brigăzii Speciale de Intervenție „Vlad Țepeș”.
În 2005, Traian Băsescu l-a numit director al SPP.
Au trecut de atunci peste 20 de ani. România a schimbat președinți și guverne, în timp ce Pahonțu a rămas la conducerea serviciului. În 2024 a fost trecut în rezervă, dar și-a păstrat funcția. (recorder.ro)
Investigația Recorder ridică astfel o problemă care depășește biografia unui singur general: cum a fost posibil ca trecutul unui om aflat de două decenii la conducerea unuia dintre cele mai sensibile servicii ale statului să rămână atât de puțin cunoscut publicului?
Mai ales când documente aflate chiar în dosarele judiciare ale statului îl plasează în dispozitivele unor momente dintre cele mai violente ale istoriei recente a României.
Investigația integrală: Recorder – „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu”.
C24 News România 
Lasă un comentariu