Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a fost înlocuită din funcția de președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului. Noul președinte este liberalul Silviu Coșa, iar schimbarea readuce în atenție două proiecte privind serviciile secrete care au rămas aproape doi ani fără raportul necesar pentru a ajunge la votul final.
Plenul Senatului a aprobat schimbarea în ședința din 2 septembrie 2026, la propunerea liderului senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. Au fost înregistrate 61 de voturi pentru, șase împotrivă și o abținere, în timp ce 22 de senatori nu au votat, potrivit Agerpres.
Componența oficială publicată de Senat îl indică pe Silviu Coșa drept președinte al comisiei începând cu 2 septembrie. Nicoleta Pauliuc a rămas membru al aceleiași comisii.
Proiectul care limitează mandatele șefilor serviciilor
Prima inițiativă, înregistrată la Senat ca L662/2024, propune ca mandatul directorilor serviciilor să fie de patru ani și să poată fi reînnoit o singură dată. Durata maximă la conducerea unei instituții ar deveni astfel de opt ani.
Regula ar urma să se aplice conducerilor SRI, SIE, SPP și STS, precum și structurilor de informații din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale. Proiectul a fost inițiat de parlamentarii USR Diana Stoica și Emanuel Ungureanu și a trecut tacit de Camera Deputaților în 2024. Senatul este cameră decizională.
Interdicții pentru consultanța după plecarea din servicii
Al doilea proiect urmărește limitarea activităților de consultanță sau asistență desfășurate după încetarea raporturilor de serviciu de către anumite persoane care au lucrat în serviciile de informații.
Forma discutată în prezent vizează o perioadă de zece ani și persoanele care, prin atribuțiile lor, au avut acces la informații clasificate sau au exercitat activități specifice securității naționale. Un amendament anunțat de inițiator urmărește să clarifice exact categoriile afectate și legătura dintre consultanța interzisă și activitatea anterioară.
Cum au rămas proiectele blocate procedural
Cele două inițiative nu puteau ajunge la votul final din plen fără raportul comisiilor sesizate. Termenul indicat pentru depunerea raportului expirase în februarie 2025, însă Comisia de apărare condusă atunci de Nicoleta Pauliuc nu îl elaborase nici după aproximativ un an și jumătate.
Din punct de vedere jurnalistic, aceasta este baza factuală a afirmației că proiectele au fost „blocate”: ele au rămas în procedura comisiei, fără documentul necesar continuării traseului legislativ. Președintele unei comisii are un rol important în organizarea activității și stabilirea agendei, dar lipsa raportului este formal situația comisiei, nu o dovadă automată privind intenția personală a președintelui.
În relatarea publicată în august, G4Media a atribuit Nicoletei Pauliuc responsabilitatea pentru întârziere și a precizat că senatoarea nu răspunsese solicitărilor publicației pentru prezentarea unui punct de vedere. C24News nu a identificat, până la momentul redactării, o explicație publică a senatoarei privind întârzierea celor două rapoarte.
Termen nou: 15 septembrie 2026
După schimbarea conducerii comisiei, Biroul Permanent al Senatului a stabilit data de 15 septembrie 2026 ca termen pentru depunerea raportului comun, potrivit unui comunicat USR citat de G4Media.
Stabilirea unui termen nu înseamnă că proiectele au devenit lege. Comisiile trebuie să adopte și să depună raportul, iar inițiativele trebuie apoi înscrise pe ordinea de zi și votate de plenul Senatului. Forma finală poate fi modificată prin amendamente, adoptată sau respinsă.
De ce contează limitarea mandatelor
Legislația actuală nu stabilește pentru toate conducerile serviciilor o limită generală de două mandate. Inițiatorii susțin că o durată maximă de opt ani ar întări controlul civil și ar evita ocuparea pe termen nedefinit a unor funcții cu putere instituțională considerabilă.
Dezbaterea are loc la București, în Senatul României, și privește raportul dintre stabilitatea conducerii serviciilor, controlul parlamentar și limitele necesare într-un sistem democratic. Următorul moment verificabil este termenul de 15 septembrie pentru raportul comisiilor.
Surse: Senatul României, Agerpres, fișele inițiativelor legislative și relatările G4Media. Imaginea este ilustrativă și a fost generată digital pentru C24News.
C24 News România 
Lasă un comentariu