Un raport de follow-up al Curții de Conturi, datat 15 iunie 2026, scoate din nou la lumină probleme grave constatate în activitatea Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) și măsurile luate ulterior pentru corectarea lor. Documentul verifică modul în care ANAF și DGAF au pus în aplicare cele opt măsuri dispuse prin Decizia nr. 12/19.07.2022, după un control care a vizat formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat.
Cea mai spectaculoasă constatare din document privește un caz în care inspectorii antifraudă din cadrul DRAF 6 Oradea au estimat un prejudiciu de 229.715.777 de lei, însă inspecția fiscală ulterioară a stabilit obligații suplimentare de aproximativ 2,25 milioane de lei. Curtea de Conturi a consemnat că modul de calcul al prejudiciului fusese eronat.
Ce este documentul și ce verifică
Raportul de follow-up nr. 41551 din 15.06.2026 a fost întocmit de Curtea de Conturi a României, prin Departamentul II – Direcția 1, la Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF.
Scopul misiunii a fost verificarea implementării măsurilor dispuse în 2022. Raportul precizează că Decizia nr. 12/19.07.2022 a conținut opt abateri și opt măsuri, unele împărțite în subpuncte, cu termen inițial de îndeplinire 30 noiembrie 2022.
321 de controale începute și nefinalizate. Unele datau din 2014–2017
Printre problemele identificate în controlul inițial se afla existența a 321 de acțiuni de control inițiate și nefinalizate până la 9 martie 2022, unele dintre acestea fiind introduse în plan și începute încă din perioada 2014–2017.
Curtea de Conturi a cerut, printre altele, instrumente mai bune de monitorizare, baze de date pentru operațiunile din mediul online, feedback privind calitatea analizelor de risc și reguli clare pentru durata controalelor antifraudă.
Cazul de 229,7 milioane lei: diferență uriașă între estimarea Antifraudei și inspecția fiscală
În cazul unei societăți verificate de DRAF 6 Oradea, inspectorii antifraudă au estimat un prejudiciu total de 229.715.777 de lei, din care 126.665.336 lei TVA și 103.050.439 lei impozit pe profit.
Ulterior, inspecția fiscală desfășurată de AJFP Bihor a stabilit o TVA suplimentară de 1.702.328 lei și un impozit pe profit suplimentar de 545.266 lei.
Cu alte cuvinte, obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală au însumat aproximativ 2,25 milioane de lei, de peste 100 de ori mai puțin decât prejudiciul estimat inițial de inspectorii antifraudă.
Curtea de Conturi explică și unde s-ar fi produs eroarea. În cazul TVA, suma de 126,6 milioane lei considerată prejudiciu de Antifraudă reprezenta, potrivit inspecției fiscale, TVA pentru care societatea nu avea drept de deducere, iar TVA suplimentară efectiv stabilită a fost de 1,7 milioane lei. În cazul impozitului pe profit, auditorii au consemnat că inspectorii antifraudă nu au ținut cont de veniturile societății și de faptul că aceasta înregistra pierdere fiscală în 2020.
Procese-verbale cu obiective neverificate, acte incomplete și norme invocate greșit
Raportul inventariază și alte deficiențe din controlul inițial. Într-un caz, inspectorii DRAF București nu ar fi verificat toate obiectivele controlului și nu ar fi consultat bazele de date disponibile, deși societatea efectuase livrări într-o perioadă în care depozitul fusese sigilat.
Auditorii au găsit și procese-verbale în care obiectivul controlului nu era precizat concret sau era formulat generic, situații în care erau menționate procese-verbale de ridicare de înscrisuri care nu fuseseră întocmite în fapt și cazuri în care în actele de control erau invocate norme juridice care nu puteau fi imputate contribuabililor.
Amenzi și măsuri anulate în instanță
Raportul consemnează și situații în care sancțiunile aplicate de inspectorii antifraudă au fost anulate de instanțe.
Într-un caz, un proces-verbal care prevedea o amendă de 10.000 de lei și confiscarea a 420 de lei a fost anulat de Judecătoria Constanța, instanța apreciind că nu fusese dovedită existența faptei imputate.
În alt caz, un proces-verbal prin care fusese aplicată o amendă de 20.000 de lei a fost anulat pentru lipsa condițiilor generale de validitate, inclusiv problema semnăturii agentului constatator.
Controale întârziate la firme cu risc fiscal ridicat
Curtea de Conturi a constatat, în controlul inițial, și situații în care acțiunile operative și inopinate nu au fost efectuate în timp real la societăți cu risc fiscal ridicat. Potrivit raportului, întârzierile puteau crea posibilitatea ca un contribuabil să se sustragă de la colectare, să își ascundă sau să își risipească patrimoniul, îngreunând recuperarea resurselor bugetare.
Au existat și decizii de instituire a măsurilor asigurătorii motivate deficitar, iar unele dintre acestea au fost desființate ulterior de instanțele de judecată.
Întârzieri de până la 239 de zile și documente neîncărcate în ACVILA
Un alt capitol al raportului privește valorificarea rezultatelor controalelor. În unele cazuri, declararea în inactivitate fiscală nu s-a făcut sau a fost realizată cu întârzieri de până la 239 de zile de la întocmirea procesului-verbal.
Auditorii mai arată că nu era întocmită în toate cazurile lista de verificare obligatorie pentru valorificarea controlului antifraudă și că, la finalul unor acțiuni, documentele nu fuseseră încărcate în aplicația ACVILA.
Sigilii și formulare cu regim special neinventariate
Curtea de Conturi a constatat și lipsa inventarierii sigiliilor și a carnetelor de procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor. Pentru anii 2020 și 2021, auditorilor nu le fuseseră prezentate situațiile de inventariere aferente structurii centrale și direcțiilor regionale antifraudă.
Opt incidente de integritate în 2021
Raportul tratează separat și problema eticii și integrității. În anul 2021, la DGAF au fost consemnate opt incidente de integritate, descrise în document ca trimiteri în judecată sau condamnări definitive pentru fapte de corupție ori asimilate, care au dus la suspendări sau încetări ale raporturilor de serviciu.
Auditorii au consemnat că măsurile luate în 2021 nu fuseseră eficiente, deoarece în februarie și martie 2022 au existat noi cazuri în care inspectori DGAF au încălcat standardul privind etica și integritatea. Raportul face trimitere la comunicate DNA privind acuzații de luare de mită în formă continuată și trafic de influență.
Ce spune Curtea de Conturi în 2026: toate cele opt măsuri sunt implementate
Partea esențială pentru interpretarea corectă a documentului este concluzia misiunii de follow-up din 2026.
Curtea de Conturi constată că toate măsurile din Decizia nr. 12/2022 au fost implementate integral. Tabelul final al raportului indică drept implementate măsura 1, cu toate subpunctele a–d, precum și măsurile 2, 3, 4, 5, 6, 7 și 8. Nu există măsuri marcate ca implementate parțial sau neimplementate.
Raportul mai precizează că la 26 mai 2026 a avut loc ședința de conciliere dintre reprezentanții ANAF și echipa Curții de Conturi, iar după această etapă nu au mai rămas aspecte în divergență.
Ce s-a schimbat după control
Din document rezultă că DGAF a introdus sau consolidat proceduri pentru analiza de risc, monitorizarea controalelor, comerțul electronic, durata controalelor, pregătirea profesională a inspectorilor, măsurile asigurătorii, încărcarea documentelor în ACVILA, inventarierea sigiliilor, gestionarea sesizărilor penale și prevenirea incidentelor de integritate.
Printre măsurile concrete se numără stabilirea unui termen maxim de 120 de zile pentru finalizarea unui control antifraudă, introducerea unui registru electronic pentru rezultatele analizelor de risc și consolidarea raportărilor privind comerțul online și tranzacțiile contra ramburs.
Concluzia C24News
Raportul Curții de Conturi nu spune că toate aceste deficiențe există și în prezent. Dimpotrivă, documentul din 2026 certifică implementarea măsurilor corective.
Dar raportul oferă o imagine extrem de clară asupra problemelor pe care controlul inițial le-a găsit în activitatea Antifraudei: estimări de prejudicii profund diferite de rezultatele inspecțiilor fiscale, controale care rămâneau deschise ani de zile, acte anulate de instanțe, probleme de procedură și incidente de integritate.
Cel mai puternic exemplu rămâne diferența dintre prejudiciul de 229,7 milioane de lei estimat într-un caz de Antifraudă și cele aproximativ 2,25 milioane de lei stabilite ulterior de inspecția fiscală.
Întrebări esențiale
A spus Curtea de Conturi că ANAF are în 2026 aceleași probleme?
Nu. Raportul din 2026 este un follow-up și concluzionează că măsurile dispuse în 2022 au fost implementate integral.
A existat un caz cu o estimare de 229,7 milioane lei?
Da. Raportul descrie un caz în care DRAF 6 Oradea estimase 229.715.777 lei, iar inspecția fiscală a stabilit ulterior aproximativ 2,25 milioane lei obligații suplimentare.
Raportul menționează incidente de integritate?
Da. Sunt menționate opt incidente de integritate în anul 2021 și noi cazuri în primele luni din 2022, în contextul evaluării Standardului „Etică și integritate”.
Sursa documentară: Raportul de follow-up al Curții de Conturi a României nr. 41551/15.06.2026 privind implementarea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 12/19.07.2022 la Direcția Generală Antifraudă Fiscală.
C24 News România 
Lasă un comentariu