Curtea de Conturi a României a acordat o opinie cu rezerve asupra situațiilor financiare ale Ministerului Justiției aferente exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2024. Potrivit raportului de audit, principalele rezerve vizează modul de aplicare a legislației privind salarizarea în sistemul judiciar, în timp ce auditorii au identificat și o serie de deficiențe la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), inclusiv plăți considerate nejustificate și probleme de evidență contabilă.

---

Curtea de Conturi: legislația privind salarizarea a generat practici neunitare

Raportul arată că actualul cadru legislativ privind salarizarea personalului din sistemul de justiție, coroborat cu hotărâri judecătorești și decizii administrative, a condus la interpretări diferite și la numeroase litigii. În opinia auditorilor, această situație a avut un impact asupra cheltuielilor de personal și a reprezentării fidele a situațiilor financiare, motiv pentru care Ministerul Justiției a primit o opinie modificată, cu rezerve.

Curtea de Conturi recomandă elaborarea unui nou cadru legislativ privind salarizarea în domeniul justiției, pentru a asigura o practică unitară și predictibilă.

Probleme identificate la Autoritatea Națională pentru Cetățenie

Raportul evidențiază mai multe nereguli constatate la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, instituție aflată în coordonarea Ministerului Justiției.

Printre acestea se numără:

• neînregistrarea la timp în contabilitate a unor drepturi salariale în valoare de 3,4 milioane de lei, stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative;
• neconstituirea provizioanelor aferente miilor de litigii privind acordarea cetățeniei, deși existau peste 6.800 de procese pe rol în 2024 și alte 6.500 înregistrate în 2025, fapt care a afectat reflectarea corectă a datoriilor în bilanț.

Salarii și indemnizații acordate nejustificat

Auditorii au identificat și plăți considerate nelegale la nivelul ANC.

Astfel, pentru un angajat contractual au fost acordate drepturi salariale peste plafonul prevăzut de lege, în valoare de 4.705 lei, iar Curtea de Conturi recomandă verificarea întregii perioade de prescripție și recuperarea eventualelor prejudicii.

De asemenea, o persoană detașată în cadrul ANC a primit 22.530 de lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de cazare, deși deținea locuință în localitatea unde își desfășura activitatea, situație apreciată de auditori ca fiind contrară prevederilor legale.

Raportul mai arată că au fost acordate indemnizații pentru titlul științific de doctor în valoare totală de 11.400 de lei, fără îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de legislația în vigoare.

Active neevaluate și patrimoniu inventariat cu întârziere

Curtea de Conturi a constatat și faptul că, la nivelul unor instanțe din subordinea Ministerului Justiției, terenuri și clădiri în valoare de peste 20,1 milioane de lei nu fuseseră reevaluate conform termenelor legale. În timpul auditului, deficiențele au fost remediate prin actualizarea valorilor în evidența contabilă.

Totodată, inventarierea patrimoniului Autorității Naționale pentru Cetățenie nu fusese finalizată la timp, ceea ce a afectat imaginea fidelă a situațiilor financiare. Și această problemă a fost remediată pe parcursul misiunii de audit.

Curtea cere verificări suplimentare și recuperarea sumelor

Pentru deficiențele constatate, Curtea de Conturi solicită Ministerului Justiției să dispună, prin structura proprie de audit intern, verificări suplimentare și, acolo unde se confirmă existența unor prejudicii, recuperarea sumelor plătite nejustificat, în conformitate cu legislația în vigoare.