O motivare a Tribunalului București schimbă semnificativ perspectiva asupra unuia dintre cele mai controversate dosare ale momentului. Instanța care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale a constatat că probele strânse până în prezent nu susțin imaginea unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană.

Judecătorul a decis ca cei șase inculpați să fie cercetați sub control judiciar, respingând solicitarea procurorilor de arestare preventivă. Motivarea instanței, consultată și publicată de G4Media, arată însă o situație mult mai nuanțată decât cea prezentată inițial în spațiul public. (Mediafax)

Tribunalul: beneficiarii aveau cazare, hrană și condiții de igienă

Instanța nu contestă faptul că activitatea de la Dumbrava se desfășura într-un cadru neautorizat. Judecătorul reține însă că materialul probator nu descrie un tablou în care persoanele vulnerabile ar fi fost pur și simplu abandonate.

Potrivit motivării citate de G4Media, persoanele cazate beneficiau de „existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare”.

Instanța a mai reținut că probele administrate nu indică situația unor oameni abandonați în condiții incompatibile cu existența umană. Alte relatări despre motivare arată că judecătorul a avut în vedere existența hranei, îmbrăcămintei, medicației și accesului la servicii medicale. (Mediafax)

Imaginea de „azil al groazei”, pusă sub semnul întrebării de instanță

Motivarea reprezintă un moment important în acest dosar, pentru că separă două aspecte care au fost adesea prezentate împreună în spațiul public: funcționarea ilegală a centrelor și condițiile concrete în care trăiau beneficiarii.

Tribunalul constată existența unor probleme reale și serioase. Centrele funcționau fără autorizațiile necesare, iar instanța a identificat deficiențe privind administrarea medicamentelor, supravegherea beneficiarilor și lipsa personalului calificat.

În același timp, judecătorul nu a considerat că probele justifică, în acest moment, imaginea unor persoane abandonate în condiții degradante și incompatibile cu existența umană. (B1TV.ro)

Acuzațiile DIICOT rămân extrem de grave

Decizia Tribunalului nu înseamnă clasarea dosarului și nici achitarea persoanelor cercetate. Ancheta continuă, iar acuzațiile formulate de procurori rămân grave.

Potrivit referatului DIICOT consultat anterior de G4Media, procurorii susțin că Viorel Pașca ar fi adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane în centre fără licență de funcționare și acuză familia acestuia că ar fi urmărit obținerea de venituri din găzduirea persoanelor vulnerabile. Acestea sunt, în acest stadiu, acuzațiile anchetatorilor și nu fapte stabilite definitiv de o instanță. (G4Media.ro)

Dosarul vizează, potrivit informațiilor publice, suspiciuni privind trafic de persoane în formă continuată și constituirea unui grup infracțional organizat, alături de alte posibile infracțiuni. (Stiripesurse)

De ce a considerat Tribunalul că arestarea nu este necesară

Instanța a apreciat că măsura extremă a arestării preventive nu se impune în acest moment. Unul dintre argumente este că probele importante au fost deja conservate de anchetatori în urma perchezițiilor, iar persoanele vulnerabile au fost preluate de autorități.

De asemenea, potrivit relatărilor despre motivare, nu au fost prezentate probe care să indice că Viorel Pașca ar fi încercat să fugă sau să influențeze martori. Tribunalul a ales astfel măsura controlului judiciar. (Gândul)

Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii ai familiei și Delia Păcală sunt cercetați în continuare sub această măsură preventivă. (Radio Romania Cluj)

Un dosar care trebuie judecat pe probe, nu pe etichete

Motivarea Tribunalului București nu închide cazul și nu stabilește nevinovăția celor anchetați. Ea arată însă că între acuzațiile formulate de procurori, imaginea creată în spațiul public și concluziile preliminare ale judecătorului există diferențe importante.

Pe de o parte, funcționarea fără autorizații și deficiențele constatate trebuie clarificate în anchetă. Pe de altă parte, instanța spune explicit că probele nu descriu persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană.

Este o distincție esențială într-un dosar cu un impact public uriaș. Vinovăția sau nevinovăția persoanelor cercetate va fi stabilită în cadrul procedurilor judiciare, iar până atunci funcționează prezumția de nevinovăție.

Sursa principală: G4Media – motivarea Tribunalului București în cazul Viorel Pașca