Trei rapoarte de follow-up ale Curții de Conturi, întocmite în iunie 2026 la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, conturează o imagine dură: măsuri dispuse încă din 2017, 2020 și 2023 au rămas neimplementate, iar în zona patrimoniului public apar diferențe de ordinul milioanelor și miliardelor de lei. Documentele nu vorbesc despre prejudicii penale stabilite, ci despre abateri de evidență, neactualizări, proceduri lipsă și un mecanism administrativ care, potrivit auditorilor, nu a funcționat suficient.

---

Ce arată rapoartele Curții de Conturi

Curtea de Conturi a verificat, în 2026, modul în care Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a dus la îndeplinire măsuri dispuse prin trei decizii anterioare: una din 2017, una din 2020 și una din 2023.

Rezultatul este sensibil: o parte dintre măsuri au fost implementate, dar cele mai importante restanțe vizează exact zona în care statul trebuie să aibă precizie maximă – inventarul bunurilor publice, evidența contabilă, contractele de concesiune, investițiile finalizate și procedurile interne de control.

Mai direct spus: documentele arată că, ani la rând, statul nu a reușit să pună complet în ordine propria evidență asupra unor bunuri publice aflate în administrarea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Miza mare: patrimoniul public, nu doar birocrația

Diferențe de peste 1,8 miliarde lei în evidențele patrimoniului

Unul dintre cele mai puternice puncte din rapoarte apare în documentul privind Decizia nr. III/14/21.12.2020. Curtea de Conturi consemnează că, potrivit procesului-verbal de valorificare a inventarierii patrimoniului MTI pe anul 2025, diferența între soldul faptic și cel scriptic era de 1.808.491.937,02 lei.

Raportul precizează că o parte din aceste diferențe provine din reevaluări din anii 2019, 2020 și 2022. Auditorii au constatat că măsura de actualizare a inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu a fost implementată.

Aceasta este una dintre concluziile care ridică cele mai serioase întrebări publice: cum poate administra statul eficient infrastructura dacă inventarul bunurilor publice nu este actualizat complet?

Investiții finalizate, dar neînregistrate corespunzător

Un alt raport, privind Decizia nr. III/10/16.08.2017, amintește o abatere majoră identificată anterior: obiective de investiții finalizate, recepționate și date în folosință în perioada 2008-2016, realizate cu bani de la bugetul de stat, nu ar fi fost cuprinse corespunzător în inventarul centralizat și în evidența contabilă a ministerului.

Valoarea diferențelor consemnate în raport este uriașă: 6.803.865.320,40 lei, aferentă unor bunuri de natură publică legate de METROREX și CFR.

În 2026, Curtea de Conturi a constatat că măsura privind înregistrarea acestor obiective și actualizarea contractelor de concesiune nu a fost implementată. Pentru METROREX, raportul menționează un proiect în analiză, cu bunuri în valoare de 2.632.081.937 lei care urmau să fie înscrise în inventarul centralizat, dar documentele prezentate nu au fost suficiente pentru a demonstra implementarea măsurii.

Cazul Spitalului Clinic CF Timișoara: imobile neclarificate și bunuri degradate

Un capitol cu impact public puternic privește Spitalul Clinic Căi Ferate Timișoara.

Curtea de Conturi a reținut anterior că terenuri și construcții în valoare de 688.300 lei au fost înregistrate eronat în evidențele spitalului, deși țineau de proprietatea privată sau de domeniul public al statului concesionat CNCF CFR SA.

În același timp, raportul menționează imobile neintabulate în valoare de 2.085.000 lei, aflate în administrarea spitalului, dar în care acesta nu mai desfășura activități din anul 2000. O parte dintre aceste imobile era folosită de CFR, iar majoritatea erau degradate.

Auditorii au constatat că măsurile privind clarificarea situației juridice, intabularea și actualizarea inventarului nu au fost implementate.

9,2 milioane lei diferențe la bunurile Spitalului CF Timișoara

Tot în zona Spitalului CF Timișoara, Curtea de Conturi a consemnat diferențe de 9.248.566 lei între valorile din inventarul centralizat al bunurilor publice și valorile din situațiile financiare ale spitalului, parte a situațiilor financiare centralizate ale ministerului.

Diferențele proveneau, potrivit raportului, din reevaluări și lucrări de modernizare. În 2026, MTI a transmis că urma să inițieze un proiect de act normativ, dar Curtea a constatat că măsura nu era implementată.

Mai mult, pentru 4 spitale din subordinea MTI – Witting București, CF Iași, CF Brașov și CF Pașcani – nu au fost prezentate acte normative adoptate pentru actualizarea valorilor rezultate din reevaluări și modernizări.

Autorizații de transport internațional: diferențe rămase neclarificate

Un alt punct sensibil privește autorizațiile de transport internațional. În auditul inițial, Curtea de Conturi consemnase diferențe între evidența scriptică și cea faptică în valoare de 8.769.839,59 lei.

În raportul de follow-up din 2026, auditorii notează că nu au fost prezentate documente privind regularizarea diferențelor rămase neclarificate după misiunea anterioară, în valoare de 5.351.001,49 lei.

Totodată, nu au fost puse la dispoziția auditorilor documente din care să rezulte elaborarea și aprobarea unei proceduri privind acordarea și evidența autorizațiilor de transport internațional. Concluzia Curții: măsura nu a fost implementată.

Hotărâri judecătorești: datorii și proceduri încă neînchise

Raportul privind Decizia din 2017 arată și probleme legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.

Curtea de Conturi menționează că nu a fost pusă la dispoziție o situație actualizată a hotărârilor judecătorești devenite executorii, pusă de acord cu evidența contabilă. În plus, raportul amintește constatări recente privind neînregistrarea unor cheltuieli de judecată de 1.500 lei și lipsa unei situații clare privind sumele necesare pentru drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

Concluzia auditorilor: măsura privind punerea în executare și procedura aferentă nu a fost implementată.

Nu totul este negativ: ce măsuri au fost implementate

Pentru echilibru editorial, trebuie spus clar că rapoartele nu descriu un eșec total.

Curtea de Conturi a constatat și măsuri implementate. De exemplu, în cazul podului rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră și al lucrărilor aferente infrastructurii rutiere de acces în Portul Constanța, ministerul a înregistrat în contabilitate și în inventarul centralizat bunuri în valoare de 264.773.925 lei, după adoptarea HG nr. 307/2024.

De asemenea, au fost considerate implementate unele măsuri privind standardele de control intern managerial, inventarierea patrimoniului pentru anul 2017, evidența unor creanțe stabilite prin sentințe judecătorești și verificările privind sporul pentru condiții vătămătoare.

Detaliul politic și administrativ care cântărește greu

În toate cele trei rapoarte apare aceeași mențiune relevantă: proiectele de raport au fost transmise Ministerului Transporturilor pentru conciliere, iar conducerea ministerului a comunicat Curții de Conturi că nu are puncte de vedere divergente față de conținutul proiectelor.

Acest detaliu este important jurnalistic. Nu înseamnă că ministerul recunoaște automat vinovății personale, dar arată că instituția nu a contestat concluziile prezentate de auditorii Curții de Conturi în etapa de conciliere.

Ce înseamnă faptul că nu vor mai exista misiuni de follow-up

În finalul fiecărui raport, Curtea de Conturi notează că, pentru măsurile neimplementate, nu va mai realiza misiuni viitoare de follow-up.

Formularea este administrativă, dar miza este puternică: unele restanțe rămân consemnate ca neimplementate, fără ca aceeași procedură de urmărire să continue în viitor. Asta mută presiunea pe minister, Guvern și controlul public.

De ce contează pentru cetățeni

Aceste rapoarte nu sunt despre hârtii contabile fără consecințe. Sunt despre capacitatea statului de a ști ce bunuri are, cine le folosește, cât valorează, dacă sunt intabulate, dacă sunt concesionate legal și dacă investițiile realizate din bani publici apar corect în patrimoniul public.

Când apar diferențe de miliarde în evidențe, problema nu este doar contabilă. Este o problemă de guvernanță. Un stat care nu își ține riguros inventarul riscă să administreze prost, să piardă controlul asupra unor active, să întârzie investiții și să slăbească răspunderea instituțională.

Concluzie

Cele trei rapoarte ale Curții de Conturi descriu un Minister al Transporturilor care a reparat unele deficiențe, dar a lăsat neînchise probleme majore: patrimoniu public neactualizat, proceduri lipsă, diferențe neregularizate, investiții finalizate necuprinse complet în inventar și contracte de concesiune neactualizate.

Exploziv nu este doar volumul sumelor, ci vechimea restanțelor. Unele măsuri provin din decizii ale Curții de Conturi din 2017 și 2020. În 2026, ele apar încă neimplementate.

Prudent spus, documentele nu stabilesc vinovății penale și nu demonstrează, prin ele însele, existența unor prejudicii recuperabile. Dar arată o problemă sistemică de administrare a patrimoniului public la una dintre cele mai importante instituții ale statului.