Curtea de Conturi a formulat o opinie cu rezerve asupra situațiilor financiare consolidate ale Camerei Deputaților pentru 2024. Principala problemă identificată este înregistrarea eronată a unor bunuri aflate în administrarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, dar raportul mai consemnează plăți salariale necuvenite, vulnerabilități IT și probleme de control intern.

---

Curtea de Conturi a României a identificat, în raportul de audit financiar asupra situațiilor financiare consolidate ale Camerei Deputaților pentru anul 2024, o eroare materială care a dus la supraevaluarea patrimoniului instituției cu 4.074.347 lei. Documentul, aprobat de Plenul Curții de Conturi la 30 aprilie 2026 și datat 13 mai 2026, formulează o opinie cu rezerve.

O eroare contabilă a stat la baza opiniei cu rezerve

Potrivit raportului, Camera Deputaților a înregistrat în mod eronat în patrimoniul propriu un teren de 1.520 mp și o construcție de 560 mp, în valoare totală de peste 4 milioane de lei. Bunurile se află însă în administrarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, nu în administrarea Camerei Deputaților.

Curtea de Conturi arată că această operațiune a dus la supraevaluarea activelor necurente și a capitalurilor proprii. Auditorii explică situația prin interpretarea eronată a rolului de autoritate tutelară al Camerei Deputaților, tratat nejustificat ca echivalent al unui drept de administrare, dar și prin lipsa de corelare între unele reglementări contabile și administrative.

Ca măsură, instituția trebuie să corecteze evidența contabilă și să formuleze o solicitare oficială către Ministerul Finanțelor pentru clarificarea tratamentului contabil aplicabil bunurilor din domeniul public aflate în administrarea regiilor autonome. Termenul indicat în document este 30 iunie 2026.

Atacul cibernetic din ianuarie 2024 a crescut riscul de erori

Raportul plasează printre aspectele-cheie ale auditului și efectele atacului cibernetic care a afectat sistemul informatic al Camerei Deputaților în ianuarie 2024. Potrivit Curții de Conturi, sistemul a fost restaurat pe baza ultimului backup disponibil, iar o parte dintre date au fost reintroduse manual.

Auditorii spun că persistența unor vulnerabilități de securitate și control a creat premisa unor denaturări în situațiile financiare. În acest context, misiunea de audit a folosit exclusiv proceduri de fond și verificări suplimentare pentru a putea fundamenta concluziile.

Plăți salariale necuvenite și sume plătite de două ori

Pe lângă eroarea care a influențat opinia de audit, raportul enumeră și alte probleme fără impact direct asupra opiniei, dar relevante pentru acuratețea raportărilor și funcționarea controlului intern.

Curtea de Conturi a identificat plăți salariale necuvenite în valoare totală de 2.287 lei. Din această sumă, 1.735 lei reprezintă indemnizații de hrană acordate unor angajați care depășeau plafonul legal, iar 552 lei provin din aplicarea eronată a unei scutiri de impozit pe venit pentru un salariat.

Raportul leagă aceste nereguli de utilizarea parțială a aplicației PERSA, de menținerea în paralel a unor aplicații vechi și de intervenții manuale în procesarea datelor salariale.

O altă constatare importantă vizează plata dublă a unor indemnizații pentru limită de vârstă stabilite prin hotărâri judecătorești. Curtea de Conturi arată că instituția a suportat de două ori sume totale de 158.316 lei, la care se adaugă diferențe de curs valutar de 9.440 lei.

Diferențe mari în evidența bunurilor și probleme de guvernanță

Auditul mai menționează diferențe de 1,718 miliarde de lei între valoarea bunurilor din domeniul public reflectată în contabilitatea Camerei Deputaților la 31 decembrie 2024 și valoarea înscrisă în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Curtea precizează însă că această situație nu a avut impact asupra opiniei de audit, iar procedura de actualizare a fost finalizată ulterior, prin HG nr. 661 din 14 august 2025.

În capitolul privind buna guvernanță, auditorii au semnalat lipsa unui sistem informatic unitar pentru evidența financiar-contabilă, absența unui cod etic al instituției, neactualizarea regulamentului de organizare și funcționare, lipsa planificării formării profesionale, proceduri operaționale insuficient actualizate și deficiențe la Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție inclusă în perimetrul situațiilor financiare consolidate.

De ce contează

Raportul nu spune că situațiile financiare ale Camerei Deputaților sunt în ansamblu nereale, ci că ele prezintă o imagine fidelă cu excepția aspectelor descrise în baza pentru opinia cu rezerve. Asta înseamnă că principala problemă identificată este una semnificativă și suficient de importantă pentru a afecta calificativul auditului, fără a invalida integral raportarea financiară.

Din punct de vedere public, miza reală este mai largă: documentul indică fragilități administrative și informatice într-o instituție-cheie a statului, într-un an în care Camera Deputaților a fost afectată și de un incident cibernetic.

Concluzie

Pe scurt, Curtea de Conturi cere Camerei Deputaților să corecteze o eroare contabilă de peste 4 milioane de lei și să remedieze un set mai amplu de vulnerabilități legate de salarizare, evidență contabilă, proceduri interne și infrastructură IT. Cele mai multe recomandări din document au termen de implementare 30 iunie 2026.